Serviciile noastre sunt disponibile doar în județele Alba, Sibiu și Hunedoara.
Serviciile noastre sunt disponibile doar în județele Alba, Sibiu și Hunedoara.
Gestionarea deșeurilor din construcții rămâne o chestiune slab reglementată în România.
Gestionarea deșeurilor din construcții rămâne o chestiune slab reglementată în România. Prin urmare, țara noastră nu a reușit să atingă obiectivul de valorificare prin reintroducerea în circuitul economic a 70% din deșeurile rezultate în urma construcțiilor sau demolărilor, așa cum și-a asumat prin angajamente europene.
Această țintă ar fi trebuit să fie atinsă în 2020. Deși există o primă lege care reglementează deșeurile din construcții și demolări, în vigoare din 2008, și în ciuda faptului că s-au făcut progrese importante, obiectivul este încă departe de a fi realizat.
De altfel, România a reușit să impună obiective minime în ceea ce privește reciclarea deșeurilor din construcții doar datorită directivelor UE, care au fost obligatoriu implementate.Între timp, resurse importante, care ar contribui la protecția mediului, la sănătatea noastră și la reducerea costurilor pentru construcții, sunt pur și simplu aruncate. 90% din deșeurile din construcții și demolări sunt formate din ciment, cărămidă, piatră, PVC și sticlă. Deși ar putea rămâne în circuitul economic, ajung de cele mai multe ori ilegal pe câmpuri sau la gropile de gunoi.
În majoritatea cazurilor, deșeurile din construcții sunt eliminate împreună cu cele municipale, în loc să fie tratate și reciclate, conform standardelor europene. Iar autoritățile nici măcar nu cunosc dimensiunea exactă a acestei risipe. De exemplu, potrivit Planului de Gestionare a Deșeurilor al Municipiului București, nu există o statistică separată pentru deșeurile provenite din construcții și demolări (DCD), iar operatorii de salubrizare nu raportează separat aceste cantități. Situația, care se repetă în toate orașele României, este posibilă din cauza unui cadru legislativ neclar privind gestionarea deșeurilor din construcții, care permite acceptarea acestora în depozitele municipale fără tratamente adecvate.
În același timp, în majoritatea lucrărilor de construcții imobiliare sau civile, chiar și în proiecte de anvergură națională, sunt folosite mai degrabă agregate naturale extrase din albiile râurilor, în locul unor materiale obținute prin reciclarea cimentului, cărămizilor și a altor materiale care pot fi recuperate din deșeurile de construcție.
Pe un șantier de autostradă, de exemplu, sunt folosiți 8 milioane de metri cubi de agregate naturale, ceea ce are un impact major asupra mediului. Se folosesc agregate noi, iar cele care ar putea fi reciclate sunt aruncate pe câmp. Acest lucru este posibil și din cauza lipsei unor reglementări mai stricte privind exploatarea albiilor râurilor, ceea ce menține prețul agregatelor naturale la un nivel prea mic. Desigur, strict economic, acest lucru pare rentabil, dar nici legea, nici autoritățile, nici antreprenorii nu iau în calcul impactul acestor exploatări asupra mediului și asupra comunităților din zonele respective.
Lipsa de control și de infrastructură duce la abandonarea necontrolată a deșeurilor din construcții, afectând mediul și risipind resurse valoroase.
Ordonanța 92/2021 prevede că abandonul și eliminarea deșeurilor de construcții în afara spațiilor amenajate sunt interzise și constituie contravenții, sancționate cu amenzi de la 10.000 la 20.000 de lei pentru persoane fizice și de la 50.000 la 70.000 de lei pentru persoane juridice. Dar autoritățile nu reușesc să controleze acest fenomen al depozitării ilegale. Nici măcar cu sisteme de camere de supraveghere nu se rezolvă mare lucru, pentru că oamenii duc deșeurile în locuri unde nu există camere. Deși se confiscă mașinile de transport, oamenii continuă să riște.
În plus, infrastructura adecvată pentru tratarea deșeurilor din construcții, cum ar fi concasoarele și depozitele pentru deșeuri inerte, limitează gradul de recuperare a acestei comori pe care mulți azi pur și simplu o aruncă. Totodată, normele de calitate pentru materialele rezultate din tratarea deșeurilor nu sunt clar reglementate, ceea ce descurajează reutilizarea acestora în proiecte noi de construcții.
Mulți constructori nu acceptă materialele reciclate fără un agrement tehnic certificat de o instituție de stat. Prin urmare, este nevoie de ghiduri clare și norme tehnice pentru recuperarea și reintroducerea materialelor reciclate în circuitul economic. Este necesară o reglementare unitară privind încetarea statutului de deșeu. De asemenea, ar fi utile stimulente din partea statului pentru a încuraja recuperarea și reciclarea deșeurilor. În plus, administrațiile locale nu ar mai trebui să elibereze autorizații de demolare fără ca solicitantul să prezinte un contract pentru preluarea deșeurilor din demolări.
Fără implicare din partea autorităților publice locale, care trebuie să înțeleagă că doar prin intermediul lor aceste probleme pot fi rezolvate, nu se vor înregistra progrese semnificative nici în anii următori.